Scenariu Fiți bineveniți, oaspeți dragi

Scenariu

Fiți bineveniți, Oaspeți dragi!

 

Bună ziua, Bun venit,

Drumeți buni, oaspeți doriți!

Vă întîmpinăm cu-alai

Că ne-aduceți dor de grai.

Dor de grai și de lumină

În a Patriei grădină,

De credință și-adevăr

Și de rugă pentru Cer.

 

Vă primim în casa noastră,

Să ne fiți gazdă aleasă

Și Vă oferim în dar

Limbă-aleasă, cu nectar.

Limbă dulce românească

De-a pururea să trăiască!

Grai pe care îl vorbesc

Pe pămînt moldovenesc.

 

Am o casă printre ramuri,

Am un sat frumos,

Un liceu cu un bun nume

Al bunicului sfătos

 

Vino-aici să-mi fii prieten

Să mă vezi cum cresc,

Să admiri cum mi se-oferă

Bob din bob lumesc!

 

În Liceul „Ion Creangă”

Vin cu drag și spor

Și mă-nchin cu pietate

Domnului învățător!

 

Căci profesorul mi-i prieten,

Mereu alăturea de mine

El mă îvață școala vieții

El mă învață să fac bine

 

Iar profesorul de cuvînt

A scris cu Ceru-un legămînt

Să mă învețe-n hram și acasă

A noastră limbă, mult aleasă.

 

Iar dimineaţa de cu zori

Să strîngă roua de pe flori,

Și cu a florilor lumină

Descuie-a cărţilor grădină.

 

Cu-a Dumneavoastre dulci cuvinte,

Țesute cu învăţăminte,

Veniți ca să ne răcoriți

A noastre culmi să-nsuflețiți.

 

Veniți de undeva departe,

De pe o pagină de carte,

Ne luminați cu dînsa faţa

Când de abia ne-ncepem viaţa.

 

Pentru căldură și răbdare,

Onestitate,dor de țară,

Scumpii noștri profesori,

Vă suntem mulţumitori!

 

Ați venit în spart de toamnă

Cu miros de roade dulci

Puse pentru Doamna Iarnă

În hambare și coșolci

 

A căzut întîia brumă
Și-au rămas copacii goi.
Toamna trena și-o adună –
Vrea să plece de la noi.

Pleacă toamna, iarna vine!
Nu-i nimic, ne pare bine.
Peste frunze vor cădea
Fulgii albi, fulgii de nea.

Crizantemele-s brumate,
Toate florile-nghețate,
Dimineața-i ceață, rece,
Vine iarna, toamna trece.

Și pădurea-i supărată –
Și-a pierdut podoaba toată.
Cântăretii îi plecară,
Vor veni la primăvară

Cîntecul Irinei Curbet

 

În liceu, nu-i taină mare,

Studiază cu răbdare

Liceeni și-nvățăcei

Și mai mari și mititei

 

Învățăm aici de toate

Despre tot ce-i valoros,

Ne străduim să facem carte

C-avem un liceu frumos

 

Loc de cinste are-aici

Și-i întrece pe voinici

Feciorul cu glas isteț,

Năzdrăvan și îndrăzneț,

 

Toarce-n furcă adevăr,

Trage caprele de păr,

Smîntînește oalele,

Adoră sarmalele.

 

Nu Vă fi cu supărare –

Să vă punem la-ncercare.

Și-om vedea de Vă dați seama

Cine-o necăjea pe mama?

 

Cine-apoi în cărți știute

A spus multe și mărunte

Despre-a Lui copilărie

Cine este? Cine-l știe?

 

 

 

 

Ghicitori

– În livadă fuge vara

La mătuşa Mărioara

Tot mănâncă la cireşe

Ba mai vâră şi-n cămeşă.

Cine-i hoţul fără frică?

– Cine altul decât….. Nică!

 

– Ce moţată, dragii mei,

Prins-a dînsul într-un tei

Și-o ascunse-n podul casei

Ca să nu-i audă sfatul

Și să-i treacă sărutatul?

Este Pupăza din tei!

 

 

– Vara-i cald de dogoreşte

Frăţiorul l-a lăsat,

Şi-a pornit-o ştrengăreşte

Spre o baltă ,,La scăldat’’.

Personajul cine este?

Nică, sigur e, fireşte!

 

NICĂ – din Amintiri din copilărie

 

Eu sunt Nică cel hazliu

Şi de pozne mă cam ţiu.

De la Creangă aţi aflat

Câte mi s-au întâmplat:

 

Pupăza din tei am luat,

Cireşul l-am scuturat,

Am fugit şi la scăldat,

Mama hainele mi-a luat.

Chiar şi râie am avut!

Nici să dorm nu am putut:

Mă mânca pe mâini, pe corp,

Şi m-am răzbunat pe porc,

Vrând să-l călăresc un pic

M-a trântit ca pe-un nimic!

Să ştiţi că tot ce-aţi aflat

S-a-ntâmplat cu-adevărat!

Căci Bădiţa pe hârtie

Scris-a mea copilărie!

 

 

 

 

Tot cu cinste și onoare

V-aducem înștiințare

Că cea mai bună școlăriță

E a Popii Smărăndiță

 

Este ageră la minte,

Silitoare și cuminte,

Da se-ntrece cu oricine

Și la rele și la bune.

 

Las-că știu destulă carte,

Nu te umple de păcate,

Și cu incuri, dar sprințară

În ceaslov găsii comoară.

Doar că dintr-o întîmplare

Am pățit nevoie mare –

Am bufnit în rîs, păcate, –

Și m-am pricopsit, măi frate,

Cu mila lui Sfînt Nicolae

Și cu a Calului Bălan alinare.

Chiar am plîns ca o mireasă

De sărea a mea cămașă.

Dar mi-a fost de-nvățătură

Și de-atunce tac din gură.

Astăzi, însă vă vorbesc

Și cu drag vă întîlnesc

Că-i a slovei sărbătoare

După Arhanghel cel mare

 

De-ați venit cu bunătate –

Vă primim ca pe un frate!

Și cu pîine și cu sare

Ca la Hîrbovăț, în vale!

 

Vă primim și ne urăm

Ziuă bună să avem.

Să ne fi cu Doamne-ajute

Și la glume și la carte!

 

Fiți bineveniți, Oaspeți dragi!